11 Februarie 2009

Monica Iacob-Ridzi: „Văd tot mai mulţi copii obezi“ - ADEVARUL

Prima femeie din fruntea sportului românesc vrea mai multă educaţie fizică în şcoli. Monica Iacob-Ridzi are doar 32 de ani, dar se mândreşte deja cu un mandat de europarlamentar. Acum a acceptat dificilul post de ministru al Tineretului şi Sportului.
Adevărul: Sunteţi prima femeie care a ajuns ministru al Sportului. Cum comentaţi acest aspect?

Monica Iacob-Ridzi: Sunt prima femeie din România care a ajuns ministru al Tineretului şi Sportului, dar în statele membre ale Uniunii Europene sunt şase femei care ocupă acest portofoliu. În Franţa, spre exemplu, după 18 miniştri bărbaţi acum este o femeie. Aşadar, nu văd de unde apar aceste reticenţe. Iar dacă ne uităm la contribuţia bărbaţilor şi a femeilor în sport, vom constata că cele mai multe medalii le-au obţinut femeile. Sintetizând, nu văd de ce o femeie nu ar putea conduce acest minister mai bine decât un bărbat. Este o provocare pentru mine.

V-aţi dorit acest post?

Da.

De ce?

Nu puteam să-mi doresc un portofoliu pentru care nu aveam experienţa necesară. Dacă mi se propunea, spre exemplu, să fiu ministru al Agriculturii, vă spun că refuzam. Contează foarte mult să-ţi doreşti să coordonezi o activitate dintr-un domeniu pe care-l stăpâneşti foarte bine.

În ceea ce mă priveşte, de 12 ani de când sunt în politică m-am ocupat de probleme de tineret. Iar în ultimii trei ani, din postura de europarlamentar am fost raportorul pe toate proiectele care au vizat sportul. Cu ultimul raport, „Rolul sportului în educaţie“, am obţinut pentru ţara noastră minimum trei ore de educaţie fizică pe săptămână în şcoli. Deci, acum nu fac decât să-mi continui munca din ultimii ani.

Sunteţi doctorand în ştiinţe inginereşti şi aţi ajuns la sport. Care sunt conexiunile?

Sportul are nevoie de precizie, deci nu văd de ce vi se pare ciudat că am făcut un doctorat în ştiinţe inginereşti. Numai că tema lucrării a fost securitatea şi sănătatea în muncă. Provin dintr-o zonă, Valea Jiului, cu multe accidente de muncă. Ultimul accident în urma căruia au murit 13 mineri ne arată şi mai mult de ce avem nevoie de oameni pregătiţi în siguranţă şi securitatea în muncă. Şi în sport e nevoie de securitate. Iar când ne referim la acest capitol, vorbim despre reguli, norme. Dacă ele nu sunt respectate, riscul accidentării sportivilor creşte exponenţial.

Colaboraţi şi cu alte ministere?

Sportul interacţionează cu Ministerul Sănătăţii, cu Ministerul Educaţiei, cu Ministerul Mediului, cu Ministerul Administraţiei şi Internelor, cu Ministerul Apărării, cu Ministerul Transporturilor. Ultimele trei alocă chiar sume importante pentru susţinerea activităţii sportive. Obligatoriu vom colabora.

Care va fi principalul obiectiv al noului ministru?

Rolul meu este foarte important pentru a nu distruge complet sportul din România. Nu trebuie să ne trezim peste opt ani că nu mai luăm nicio medalie. La Beijing am obţinut cele mai puţine medalii din 1962 până acum, deşi am fost pe locul 17 din 200 de ţări. Dacă stăm însă şi analizăm, doar 81 de ţări au obţinut medalii la această Olimpiadă. Astfel, dacă ne comparăm cu alţii, nu e rău, dar dacă ne comparăm cu ce am avut ca potenţial cândva, e prima dată când am obţinut mai puţin de 10 medalii. Normal că nu pot fi mulţumită. De aceea vreau ca peste patru-opt ani numărul de medalii să crească. Fără investiţii nu vom avea beneficii.

Mai multe săli de sport

Ce s-a întâmplat cu Agenţia Naţională pentru Sport?

Nu sunt mulţumită cu ce este aici. În ultimii ani m-am implicat şi pe această latură. Au fost diverse programe. De fapt, Ministerul Tineretului şi Sportului a adunat sub aceeaşi umbrelă Autoritatea Naţională pentru Tineret, Agenţia Naţională pentru Sprijinirea Iniţiativelor Tinerilor, Agenţia pentru Sprijinirea Studenţilor şi Agenţia Naţională pentru Sport. Multe dintre proiecte se făceau paralel şi organizau cam acelaşi lucru. Acum nu am făcut decât să-i fac să lucreze împreună, pe proiecte similare, şi să organizăm la nivel naţional, şi nu regional.

Ce programe aveţi pentru tineret?

Este important să dezvoltăm şi iniţiativa tinerilor. Dacă până acum erau finanţate proiecte ale tinerilor care veneau cu proiecte pe diverse domenii, aş vrea să dezvolt, în această zonă, şi un mecanism prin care tinerii să-şi pună în valoare calităţile şi aptitudinile. Prin tabere şcolare, prin direcţia de divertisment pe care o avem, şi nu numai. Acum sunt peste 70 de tabere în care sunt cazaţi tineri, care beneficiază de preţ redus, de recreere, divertisment şi acţiuni cultural sportiv-artistice. Sunt tabere cu teren de sport sau tabere la munte unde se învaţă anumite deprinderi.

Cum îi veţi determina pe tineri să facă sport?

Este marea mea provocare. Îmi doresc să-i încurajez pe toţi oamenii, nu numai pe tineri, să facă sport. Vreau să reînviu întrecerile interşcolare. O astfel de competiţie îi ajută pe tineri să înveţe ce este şi ce înseamnă un spirit de echipă, să ajungă să-şi dorească să câştige, aspecte pe care trebuie să le gestionăm foarte atent.

Acesta ar fi un prim pas. Al doilea este mărirea numărului de ore alocate educaţiei fizice în şcoli de la două ore la trei ore pe săptămână. Ne referim aici la clasele gimnaziale (V-VIII). Plus că este şi o recomandare a UE. Ca europarlamentar, m-am ocupat de acest capitol. Văd tot mai mulţi copii obezi şi nu sunt de acord cu părinţii care îşi scutesc aiurea copiii de la sport. Al treilea pas este cel al construirii sălilor de sport. Cele actuale sunt slab dotate. Nici nu are rost să facem comparaţii cu alte state, unde sălile de sport sunt dotate cu duşuri şi vestiare.

Tinerii nu au unde să înoate

Pentru ministrul Tineretului şi Sportului, mişcarea este foarte importantă sub toate aspectele ei: pentru profesionişti şi amatori, dar şi având în calcul toate categoriile de vârstă. Monica Iacob-Ridzi ştie că pentru a nu deveni un popor obez şi stresat, sportul este speranţa noastră.

Însă, din păcate, lipsesc o infrastructură şi o mentalitate care să ne ajute. „Tinerii din ziua de azi, de exemplu, nu au unde să înoate. Când eu eram copil, aveam bazine, piscine. Acum, acestea s-au desfiinţat. Ştiaţi că în Valea Jiului nu există nicio piscină, niciun ştrand? Şi ne referim la 150.000 de locuitori din şase oraşe şi municipii. Nu e în regulă“, spune ministrul Tineretului şi Sportului.

„Curajul nu mi-a lipsit niciodată!“

Monica Iacob-Ridzi este pasionată de sporturi. De mică a făcut gimnastică, tenis de câmp, înot, schi, patinaj, însă niciunul la nivel de performanţă. „Am fost selecţionată la gimnastică, dar nu am vrut să plec departe de părinţi“, ne-a spus Ridzi. De când este ministru, nu mai are timp mult pentru relaxare.

Când timpul îi mai permite, îi place să sară cu parapanta, un sport care necesită destulă adrenalină: „Curajul nu mi-a lipsit niciodată“, adaugă Ridzi. Demnitarul petrece şi 18 ore la birou: „Am avut foarte mult de lucru, mai ales acum, la început. Au fost zile în care am stat şi până la ora 2.00 la birou. Oricum, cum soţul meu este la Petroşani, nu am probleme. El mă susţine şi înţelege. Vorba aceea, nu mă aşteaptă nimeni acasă“, ne-a replicat zâmbind, după care a continuat: „E şansa mea să performez ca ministru, pentru că, dacă nu ai sprijin din partea familiei, e greu să te concentrezi. Cât despre treburile casnice, le fac numai noaptea, ca şi cumpărăturile. Nu mă plâng însă“.

În Parâng va fi construit cel mai mare domeniu schiabil din ţară

Ce proiecte care implică sportul sunt în derulare?

Există un proiect, cel mai mare în derulare, în colaborare cu Ministerul Turismului, care priveşte dezvoltarea domeniului schiabil din România. Vor fi practicabili 32,5 km de pârtie în Munţii Parâng, va fi construită o telegondolă de 8,2 km, cea mai lungă din România, şase telescaune, tunuri de zăpadă, bazin de acumulare. Se va putea schia cel puţin şase luni pe an. Acest proiect va fi definitivat în 2012, iar investiţiile vor ajunge la 70 milioane de euro.

Hotelurile se vor construi, dar nu în munte, ci la bază, în oraşe. Având în vedere acest complex de iarnă, vor fi mulţi investitori privaţi care vor vrea să facă hoteluri în zonă. Telegondola pleacă din Petroşani, urcă prin Petrila şi ajunge în vârf la Slima. Va fi o zonă turistică extraordinară. Acum cel puţin, dacă vrei să schiezi în România, nu ai pârtii la standarde europene.

Va fi atât pentru profesionişti, cât şi de agrement?

Vom încerca să le combinăm pe amândouă. Aşa cum facem pe Valea Prahovei, unde în acest moment sunt proiecte în cele şase oraşe ce vor găzdui probele pentru Festivalul Olimpic al Tineretului European din 2013. Este vorba despre Braşov, Azuga, Buşteni, Sinaia, Predeal şi Râşnov. Astfel, va fi proba de patinaj în Braşov, unde deja este în derulare patinoarul olimpic, proba de sărituri va fi în alt oraş, şi tot aşa.

Cum decurge organizarea evenimentului?

Deja m-am întâlnit cu cei şase primari şi cu cei doi preşedinţi de consilii judeţene (Braşov şi Prahova) şi am stabilit detaliile. Reprezentanţii Comitetului Olimpic European vor veni la finalul lunii februarie în România. Vom fi monitorizaţi din şase în şase luni. Nu suntem pregătiţi acum să organizăm, dar, dacă vom respecta planul până în 2013, vom putea ţine această competiţie în România. Este prima la acest nivel pentru ţara noastră.

Ce alte competiţii va mai organiza România în viitorul apropiat?

În curând va fi Campionatul Mondial şi European de haltere la seniori şi juniori, în martie vom organiza Cupa Davis dintre România şi Rusia. Şi să nu uităm de Jocurile Mării Negre din 2010.

Avem infrastructura necesară care să ne permită aşa ceva?

Nu avem săli pentru că, din păcate, pentru Guvernul trecut acest aspect nu a reprezentat o prioritate. Dacă se preocupau, nu ne găseam în anul 2009 în situaţia jenantă în care să ne punem problema dacă suntem capabili să obţinem medalii la Olimpida din 2012. Sportul este o investiţie în care trebuie să investeşti mereu. Proiectul acela cu 400 de săli de sport a eşuat lamentabil. Multe dintre acele săli au ajuns să găzduiască nunţi, botezuri, pomeni... Din păcate, ideea populistă de a face ceva de imagine nu e corectă. Sălile sunt necesare, dar şi ele trebuie făcute cu cap.

Ce proiect aveţi legat de construcţia altor săli?

Tot ce înseamnă construcţia de săli se face în colaborare cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei. Eu am avut discuţii cu domnul Blaga şi avem proiecte în derulare. Ceea ce îmi doresc este să finalizăm investiţiile începute şi abandonate la 70% din total.

Astfel, apar şi noi locuri de muncă, dar facem şi condiţii de performanţe pentru sportivi. Un exemplu este cu patinoarul din Târgu Mureş, care este finalizat în proporţie de 75%. Vreau ca sportivii să aiba condiţii bune de pregătire în România, nu în altă parte. Nu înţeleg însă de ce nu se foloseşte baza de la Izvorani. S-au investit foarte mulţi bani acolo, este o bază ultramodernă, dar nici măcar loturile olimpice nu se duc acolo.

Motivarea performanţei

Ministrul asigură că se vor păstra rentele viagere, întrucât ele reprezintă o formă de motivare a sportivilor pentru a face performanţă la cel mai înalt nivel. „Dacă li s-ar lua şi acestea, ce i-ar mai determina să facă sport de performanţă? Eu cred că este o necesitate şi o răsplată pentru munca depusă de atâţia ani“, a mai spus Ridzi.
Autori Mugurel Dumitru ,  Adina Blaj