29 Mai 2009

Monica Iacob-Ridzi: Un politician adevărat trebuie să aibă vocaţie - interviu AGERPRES

Bucureşti, 29 mai /Agerpres/ - Ministrul Tineretului şi Sportului, Monica Iacob-Ridzi, a acordat un interviu Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES, în care afirmă că vrea să îi determine pe tineri să se identifice cu 'valori curate şi cu modele de succes', pentru că astfel vor reuşi să îşi stabilească ţintele în viaţă.

Ministrul Tineretului este de părere că trebuie eliminată condiţia vechimii în muncă pentru tinerii absolvenţi, pentru ca aceştia să poată accesa toate ofertele de pe piaţa muncii.


AGERPRES: Ce schimbări au intervenit în viaţa dumneavoastră de când sunteţi ministru?

Monica Iacob-Ridzi: Sunt obişnuită să mă implic acolo unde sunt aşteptate soluţii la probleme dificile. Mulţi se uită doar la ceea ce sunt acum, dar ignoră că drumul până aici a fost cel care contează. În competiţiile sportive se spune că accederea în vârf este dificilă, dar mai greu este să te poţi menţine. De aceea, fiecare zi de coordonare a acestui minister este o provocare, pentru că vreau să performez ca individ şi, în acelaşi timp, împreună cu echipa mea. Acum 12 ani am ales cariera politică. Mi-am dat seama că, fără implicare în viaţa politică şi în actul decizional, aşteptările oamenilor sunt lăsate pe mâna altora - unii mai buni sau, din contră, nepregătiţi, ori alţii care mimează responsabilitatea faţă de cei care i-au ales. Astfel am ajuns la convingerea că, la orice nivel, este nevoie de sacrificiu, de bună credinţă şi de detaşare faţă de probleme personale. De aici înţelegeţi că îmi dedic timpul şi energia acestui scop.


AGERPRES: Care sunt principalele măsuri pe care le veţi lua pentru a veni în sprijinul tinerilor din România?

Monica Iacob-Ridzi: Cu fiecare ocazie se vorbeşte de acest subiect. Ar fi un clişeu să spun că mă preocupă modalităţile de sprijinire a tinerilor. Eu nu am doar o atitudine birocratică sau superficială asupra acestui aspect. Pentru a acţiona în beneficiul tinerilor este nevoie să ştii mai întâi care sunt aşteptările sau îngrijorările lor.

În acest an dificil, noi ştim cui ne adresăm şi cum. V-aţi imaginat că tinerii sunt mai preocupaţi de direcţia în care merge ţara decât maturii? Că îi interesează în mai mare măsură nivelul de trai, politica, corupţia decât pe cei care au peste 35 de ani? Cel mai important lucru pentru ei este să aibă o carieră profesională. Abia apoi apar nevoi specifice vârstei: distracţia sau felul în care arată în public. Cunoscând toate acestea poţi să proiectezi viitorul, să stabileşti ţintele, să construieşti strategiile. Acestea sunt obiectivele mele: să reuşesc să îi fac pe tineri să se identifice cu valori curate şi cu modele de succes. Pentru asta este însă necesar un efort dublu: să ai planurile bine făcute şi să le poţi susţine financiar, în mod continuu. Aceasta este menirea noastră şi raţiunea pentru care există acest minister - să ofere nu numai speranţă, ci şi certitudinea că tinerii vor avea o casă pe care în următorii ani au şansa să o obţină.

Pentru 22.000 de familii sub 35 de ani principala grijă - a unei locuinţe - dispare în cel mult patru ani. Pentru alte zeci de mii vor fi garantate creditele bancare la achiziţionarea primei case. Pentru alte mii de tineri absolvenţi sau şomeri găsirea unui loc de muncă în acest an nu va mai fi un calvar. Am propus Guvernului să eliminăm condiţia vechimii în muncă pentru tinerii absolvenţi şi vom avea o bază de date naţională pentru aceştia, prin care pot accesa direct, în orice colţ al ţării, ofertele pe piaţa muncii. Sunt optimistă fiindcă ştiu că nimic nu se rezolvă pe loc şi nici perfect. Dar, spre deosebire de cei care cred că este prea greu să găsească soluţii, eu am găsit răspunsurile. Nu mă opresc aici. Voi căuta finanţări din fondurile europene de sprijin, voi susţine deciziile politice favorabile tinerilor şi îi voi încuraja să fie aproape de minister pentru a răspunde rapid la propunerile sau la cererile lor.


AGERPRES: Cum intenţionaţi să atrageţi fonduri europene pentru tineri?

Monica Iacob-Ridzi: Am fost câţiva ani europarlamentar şi m-am preocupat preponderent de politicile pentru tineret. La Bruxelles, mi-am format convingerea că beneficiile se obţin prin acţiuni directe, nu prin discursuri sau promisiuni. Nu poţi fi eficient fără să aduci valoare adăugată pentru ţara ta. Acelaşi lucru îl gândesc şi acum.

La ultimul Consiliu European al miniştrilor pentru tineret am propus să mărim plafonul de sub 1%, cât este acum, din bugetul european pe 2010 pentru tineret. Am venit şi cu un plan în faţa colegilor mei: în cadrul Planului European de Relansare Economică - ce cuprinde un pachet de măsuri şi fonduri de urgenţă pentru criza economică de aproape 400 de miliarde de euro - să includem programe şi fonduri pentru angajarea tinerilor. Acelaşi lucru vreau să îl facem şi prin Fondul Social European, fiindcă a devenit evident că suntem într-o perioadă când angajările sunt practic blocate.

În acest moment, există un număr fără precedent de mare de tineri absolvenţi de studii superioare - în Uniunea Europeană 80% din tinerii între 20 şi 24 ani au studii secundare absolvite (universitare şi şcoli profesionale) - şi pentru ei trebuie să evităm ca, din cauza acestui blocaj, o întreagă generaţie să fie condamnată la un start ratat în carieră.

Pe lângă aceste iniţiative care se adresează nevoilor urgente apărute din cauza crizei economice, avem de gestionat programele în derulare. În primul rând, programul 'Youth in Action' (Tineret în acţiune) ale cărui fonduri destinate tinerilor depăşesc 3 milioane de euro în anul 2009. Prin intermediul lor, tinerii din ONG-uri sunt implicaţi direct în procesele evolutive ale pieţei de tineret, îşi asumă responsabilităţi în gestionarea fondurilor europene. O altă componentă  urmăreşte creşterea nivelului de absorbţie de către MTS prin Direcţia 'Gestionare Fonduri Comunitare' a Fondurilor Structurale de la UE active până în 2013. Avem în acest moment trei proiecte ce urmează a fi implementate şi ale căror bugete însumează 6 milioane de euro.


AGERPRES: Ce părere aveţi de bugetul MTS, este suficient?

Monica Iacob-Ridzi: Când actualul Guvern a decis reînfiinţarea Ministerului Tineretului şi Sportului a luat în calcul exact aspectul financiar al susţinerii politicilor publice pentru tineret şi sport. Timp de 6 ani, ambele activităţi au fost coordonate de agenţii care nu aveau suficientă forţă şi susţinere politică pentru a genera dezvoltarea sau modernizarea fiecărui domeniu. Din 2009, asemenea erori au fost corectate şi nu doar formal. Bugetul ministerului a fost gândit de la bun început să permită susţinerea financiară solidă a ramurilor sportive, a programelor de tineret şi, mai mult, să înceapă investiţii în infrastructura aflată în paragină.

Vreau să subliniez un aspect extrem de important: fondurile destinate federaţiilor şi atingerii înaltei performanţe sunt cel puţin aceleaşi ca în 2008, an considerat de vârf în dezvoltarea economică a ţării. Prea mulţi ignoră faptul că suntem într-o perioadă foarte dificilă. În timp ce veniturile tuturor s-au redus, mediul privat este în impas, iar deficitul bugetar lăsat de liberali este uriaş, ministerul funcţionează la parametrii stabiliţi iniţial. Deşi bugetul ministerului a fost redus după ultima rectificare, nimeni nu are de suferit, ba mai mult suntem multumiţi că putem demara şi proiectele de investiţii planificate. Este păcat însă că foarte mulţi oameni din interiorul sistemului nu vor să renunţe la vechile practici sau cred că pot bloca evoluţia, că pot înfrânge aplicarea legilor şi respectarea regulilor. Dacă în aceste luni de la înfiinţare toţi ar fi acceptat această direcţie n-am fi ajuns aici, în situaţia să-i împingem de la spate, să le arătăm că se poate. Sunt convinsă că acum, după rezultatele obţinute, ne va fi mult mai uşor să le demonstrăm tuturor că, prin organizare eficientă şi voinţă, inclusiv la nivel politic, se pot mişca lucrurile.


AGERPRES: Ce părere aveţi despre propunerea Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Inovării cu privire la orele de sport, este acceptabilă?

Monica Iacob-Ridzi: În niciun caz. Ultimul sondaj de opinie, comandat de Ministerul Tineretului şi Sportului, referitor la nevoile şi aşteptările tinerilor, arată că am luat o decizie corectă atunci când m-am opus reducerii numărului orelor de educaţie fizică şi sport din programa şcolară. Nu voi renunţa niciodată la această luptă, indiferent de părerile pesimiste ale unora. Miza acestui demers nu este doar asigurarea unui cadru potrivit pentru orele de educaţie fizică şi sport. Este un obiectiv naţional pe care mi l-am asumat. Eu sper ca raţiunea şi legea să învingă. Sper ca doamna ministru Ecaterina Andronescu să ajungă la un numitor comun în ceea ce priveşte numărul orelor de educaţie fizică şi sport, astfel încât varianta cu minim 3 ore pe săptămână să fie acceptată.

Este inadmisibil să fim singurul stat din Uniunea Europeană unde această disciplină este materie de examen la Bacalaureat, dar are prevăzută în programa preuniversitară doar o oră pe săptămână. Copiii noştri au nevoie de sport pentru a creşte sănătos, pentru a se dezvolta şi a avea o mentalitate de câştigător. Din cercetările sociologice am aflat că 94% din tineri îşi doresc să fie sănătoşi şi mult mai puţini consideră activitatea sportivă ca pe un argument în favoarea menţinerii unei condiţii fizice bune. Noi trebuie să găsim metoda cea mai potrivită pentru a-i determina să facă legătura între mişcare şi sănătate. Am observat că puţină lume acordă un interes serios unei situaţii grave: procentul tinerilor care suferă de boli specifice sedentarismului creşte pe zi ce trece. Pe mine mă îngrijorează această tendinţă şi de aceea mă implic şi aduc în atenţia tuturor riscurile pasivităţii.


AGERPRES: Dincolo de politică, ce pasiuni aveţi?

Monica Iacob-Ridzi: Politica nu este o pasiune pentru mine, ci este un mod de viaţă, este o carieră profesională. Chiar dacă sunt un om tenace şi înclinat spre obţinerea cunoştinţelor în mediul academic, am realizat că un politician adevărat trebuie să aibă vocaţie. Un sportiv sau un actor învaţă să se perfecţioneze prin antrenamente şi şcoală, dar recunoaşterea şi performanţele le obţin doar prin dezvoltarea aptitudinilor şi abilităţilor personale.

Vorbind însă de pasiuni, acum când timpul nu-mi permite să mă bucur de ele, mă gândesc cu nostalgie la perioada când făceam sport, când ascultam muzică. Am redescoperit plăcerea să practic un sport când am jucat tenis cu Ilie Năstase la lansarea campaniei 'România în Mişcare'. M-am bucurat când, de 2 Mai, am fost la concertul trupei Voltaj şi mi-aş dori să pot conduce maşina personală, dar, cum vă imaginaţi, această plăcere va mai rămâne o perioadă pe lista de aşteptare. Există ceva care nu poate lipsi din viaţa mea: familia. Soţul meu, mama, fratele meu sunt practic singurele persoane pentru care îmi găsesc resurse de timp şi de energie, în afara ministerului. Iubesc copiii şi îmi doresc să devin la rândul meu mamă.


AGERPRES: Ce puteţi spune despre taberele şcolare? Care este situaţia lor?

Monica Iacob-Ridzi: În momentul de faţă, există 190 de centre de agrement şi baze turistice pentru tineri, din care 73 sunt funcţionale. În contextul actualei crize economice, pentru anul 2009, MTS a alocat aproape 14 milioane de lei pentru repunerea în circuitul turistic a cât mai multor centre de agrement nefuncţionale. Iar pentru modernizări şi reparaţii avem alocate circa 6 milioane şi jumătate de lei. După cum vedeţi, suntem preocupaţi de investiţii chiar dacă parcurgem în acest an un proces major de descentralizare. La fel ca bazele şi cluburile sportive, taberele şcolare vor intra treptat în subordinea administraţiilor locale. Misiunea noastră este să continuăm fără rezerve programul de investiţii, de modernizare.


AGERPRES: Ce părere aveţi despre programele pentru tineri 'Work and Travel'?

Monica Iacob-Ridzi: 'Work and Travel' este o iniţiativă care se potriveşte perfect profilului tineresc, o iniţiativă care îmbină utilul cu plăcutul. Acest program face parte din educaţia non formală, un concept valoros apreciat atât de beneficiari, cât şi de Comisia Europeană. Cine participă la acest program are şansa să acumuleze experienţă profesională şi de viaţă, să intre în contact cu tineri din alte state. Mai mult, ei au posibilitatea să îşi lărgească orizonturile culturale şi sociale, să facă o comparaţie utilă între oportunităţile de la noi şi cele oferite de alte ţări.


AGERPRES: Am remarcat că MTS are câteva campanii demarate în ultima vreme. Ce ne puteţi spune despre ele şi cât au costat?

Monica Iacob-Ridzi: Ne-am implicat la nivelul acţiunilor concrete, şi nu doar declarativ. Aceste campanii nu sunt exerciţii de imagine. Când ne-am gândit la ele, am reflectat serios la atingerea rezultatului şi am ignorat beneficiile colaterale. Nu poţi crea emulaţie sau interes fără sprijinul mass-media. Nu ai cum să fii convingător dacă proiectele tale sunt cunoscute doar în interior şi printre cei interesaţi.

Vă dau ca exemplu 'România în Mişcare'. Este o campanie socială pe care oricine ar trebui să o susţină. Când opt legende ale sportului se implică fără rezerve în acţiunile de popularizare la nivel naţional, când mai multe televiziuni au acceptat să difuzeze gratuit spoturile de campanie, avem dovada că decizia noastră a fost corectă.

Legat de costuri, trebuie să ştiţi că ministerul nu cheltuie niciun ban din fonduri publice. Pentru noi este o acţiune de voluntariat, de lungă durată, la care s-au asociat parteneri diverşi, inclusiv din mediul privat. Dar mă întreb ce s-ar întâmpla dacă 'România în Mişcare' rămânea doar un concept ambalat în cuvinte frumoase, dar fără niciun conţinut? Aceeaşi întrebare se poate pune şi în cazul campaniei 'De 2 ori mai tânăr'. Am auzit opinii absurde că nu trebuie să organizăm Ziua naţională a tineretului pe motiv că ne costă. Cu astfel de atitudini nu este de mirare că tinerii nu mai cred în funcţia socială a statului.

Noi nu vrem să stăm deoparte şi să ne prefacem că lucrăm. Am ales să readucem speranţa, să refacem legăturile rupte cu sute de mii de români. Costurile nu sunt ale ministerului, sunt ale tuturor! În loc să ne plângem şi să criticăm o iniţiativă în favoarea românilor, mai bine am pune umărul cu toţii să refacem solidaritatea pierdută. Generaţia tânără este dezorientată, indiferentă şi preocupată cum să plece din ţară. Fără eforturi din partea noastră şi în lipsa unor investiţii de lungă durată vom fi părtaşi la eşec. Poate că timpul a fost prea scurt pentru ca unii să înţeleagă valoarea acestor programe. Vom face în aşa fel încât tinerii să se implice alături de noi, să fim parteneri în acest demers. Aş fi mulţumită să ştiu că a fi 'de două ori mai european' sau 'de două ori mai voluntar' nu sunt doar sloganuri, ci atitudini asumate. AGERPRES/(Roberto Stan)